Recenzie (6) Crima si pedeapsa de Fiodor M. Dostoievski

Îmi place să cred că pentru fiecare pasionat de lectură există acea carte care i-a aprins gustul pentru citit, care l-a îndrăgostit iremediabil de literatură. Căci pentru mine există acea carte, căreia îi datorez dragostea pentru cărţi şi pasiunea pentru lectură. Mă gândesc că dacă nu mi-ar fi căzut în mână la momentul respectiv, nu aş fi ajuns să mă familiarizez atat de bine cu această activitate extrem de placută, care este cititul.

Vă întrebaţi care este acea carte? Ei bine, lăsaţi-mă să vă spun că ea îi aparţine unui geniu al literaturii clasice ruse: Fiodor .M. Dostoievski. Aşa că am acceptat provocarea celor de la BookMag şi am recitit după atâţia ani “Crimă şi pedeapsă”, căci despre această carte este vorba.

Dostoievski ne împărtăşeşte o parte din viaţa unui tânăr “bine făcut, cu ochi de culoare închisă, păr blond închis, înălţime peste medie, subţirel, foarte sărac, student”, pe numele său Rodion Romanîci Raskolnikov. Mizeria şi sărăcia l-au împins pe acest tânăr să renunţe la studii şi să se izoleze în mica sa cameră închiriată, în care începe treptat să nutrească gânduri primejdioase. Scrisoarea sosită din partea mamei care îl înştiinţează de hotărârea surorii de a se căsători cu un om înstărit, în ciuda diferenţei de vârstă, dar cu intenţia clară de a-i oferi fratelui posibilitatea de a-şi termina studiile, precum şi o viitoare carieră sub protecţia soţului, contribuie definitiv la hotărârea tânărului de a-şi duce planul la bun sfârşit şi de a nu accepta sacrificiul surorii mai mici.

Aşadar, Raskolnikov nu aşteaptă decât prilejul şi momentul potrivit pentru a o ucide şi jefui pe bătrâna cămătăreasă, Aliona Ivanovna, căci acesta este gândul sinistru care s-a înfiripat în mintea tânărului. Toate merg conform planului, bătrâna îi deschide uşa, el o ucide fără prea multe remuşcări, reuşeşte să fure câteva bijuterii, însă lucrurile iau o întorsătură neaşteptată în momentul în care, mai tânăra soră a victimei, se întoarce acasă. În panica momentului, tânărul o ucide şi pe Lizaveta, comiţând astfel o dublă crimă. Iar pentru că lucrurile merg din ce în ce mai rău, Raskolnikov este aproape prins de doi dintre clienţii Alionei, care, presimţind că ceva nu e în regulă în apartament, pleacă în căutarea portarului, oferindu-i fără să ştie criminalului prilejul perfect pentru a părăsi apartamentul.

Ceea ce urmează reprezintă declinul psihic şi fizic al unui tânăr confuz, care a crezut că îşi poate găsi salvarea în crimă şi furt. Lucrurle furate le ascunde într-o curte, sub o piatră, cade bolnav la pat, delirează şi face gesturi suspecte. Când este chemat la poliţie în calitate de client al victimei, aproape se dă de gol, fiindcă nu rezistă presiunii şi senzaţiei că cei din jur ştiu adevărul şi îl torturează în mod voluntar.   

Între timp,Raskolnikov se apropie mult de fata unui fost funcţionar sărac şi beţiv, pe numele ei Sonia, tânără care a fost nevoită să se vândă pentru a asigura traiul tatălui, mamei vitrege şi celor trei copii ai acesteia. Ce îi leagă pe cei doi? Tocmai faptul că amândoi s-au condamnat singuri la o viaţă greşită, chiar dacă într-un mod diferit, deoarece, în timp ce Rodion a luat viaţa cămătăresei, Sonia şi-a “ucis viaţa sa”, sacrificându-se pentru ceilalţi.

Un fragment memorabil este acela în care cei doi tineri săraci, care şi-au compromis propriile vieţi, se întâlnesc în apartamentul Soniei, unde tânărul îi destăinuie crima sa şi o roagă să îi citească din Scriptură: 

"mucul lumânării ardea de mult cu ultimele puteri în sfeşnicul strâmb, luminând, în această cameră sărăcăcioasă, criminalul şi femeia păcătoasă, care se întâlniseră la lectura Cărţii Sfinte”.

Lucrurile par să se întoarcă în favoarea tânărului criminal, chiar în momentul în care cel care conduce ancheta este pe cale de a-l face să îşi recunoască fapta, pentru că un alt tânăr, muncitor în unul din aparmanetele unde locuia victima, ia asupra sa responsabilitatea monstroasei crime, aparent fără niciun motiv.

A reuşit Raskolnikov să înfăptuiască crima perfectă? Va reuşi el să scape nepedepsit sau conştiinţa îl va determina să se predea şi să suporte consecinţele? Va reuşi să îşi refacă viaţa şi să le asigure mamei şi surorii viaţa pe care o merită? Va reuşi el să o scoată şi pe Sonia din mizerie?  Citind această capodoperă a literaturii ruse, veţi găsi şi răspunsurile la aceste întrebări.

Cartea reuşeşte să evidenţieze consecinţele sărăciei, care poate să împingă oamenii la gesturi disperate, pentru a-şi asigura propria supravieţuire sau pe cea a familiei. De asemenea se subliniază imposibilitatea de a trăi cu o conştiinţă încărcată, chiar dacă târărul erou nu regretă nici măcar la final, uciderea bătrânei cămătărese, ci doar faptul că nu a fost în stare să comită crima perfectă. O carte cu adevărat memorabilă şi un personaj de neuitat!

Un material de Roman Diana pentru concursul BookMag.